Garda de Fier

"Mamã tarã, iartã-ne cã am cutezat sã luptãm si sã murim pentru tine. Putini, foarte putini ne vor întelege, ne vor iubi si vor relua lupta noastrã pierdutã, ca sã meargã spre biruintã" - Ion Gavrilã Ogoranu

,,Va fi altfel în viitor? Într-un viitor apropiat nici într-un caz. Am povestit despre lupta si jertfa unor tineri de acum 50 de ani, dintr-un colt de tarã: Tara Fãgãrasului. Vor fi întelesi de cei din ziua de azi? Asemenea iluzii nu-mi fac. Pentru majoritatea contemporanilor, acestea sînt probleme care nu intereseazã. O stiam de mult. Le-au stiut si cei care au murit luptînd. Acei ce au murit cu cei ce mai trãim îngenunchem în fata vesnicei Românii, rugîndu-ne: Mamã tarã, iartã-ne cã am cutezat sã luptãm si sã murim pentru tine. Putini, foarte putini ne vor întelege, ne vor iubi si vor relua lupta noastrã pierdutã, ca sã meargã spre biruintã”

  Ion Gavrilã Ogoranu

Comemorarea eroilor Rezistentei anticomuniste din Tara Fãgãrasului s-a dessfãsurat în zilele de 24 si 25 iulie 2010 la Mãnãstirea Brânconveanu de la Sâmbãta de Sus. Este al 16-lea an consecutiv în care are loc acest eveniment la Crucea edificatã în memoria luptãtorilor anticomunisti din Tara Fãgãrasului.

A devenit o traditie ca în prima duminicã dupã sãrbãtoarea Sfântului Prooroc Ilie sã fie pomeniti eroii la Cruce. Spre deosebire de ceilalti ani, în iulie 2010, manifestarea s-a desfãsurat pe parcursul a douã zile. Sîmbãtã, 24 iulie a fost organizat Simpozionul ,,Rezistenta nationalã anticomunistã”, iar duminicã ,,Parastasul eroilor anticomunisti”. Organizatorii evenimentului au fost: Partidul pentru Patrie prin presedintele executiv Coriolan Baciu (Alba Iulia), secretarul Florin Dobrescu (Bucuresti), vicepresedinte Cãtãlin Beldechi (Victoria), Monitorul de Fãgãras prin Lucia Baki, AFDPR Fãgãras prin Ioan Bucelea si Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus prin staretul pr. Ilarion Urs. Conducerea PP a realizat si o miniexpozitie cu fotografiile luptãtorilor din Muntii Fãgãrasului pe care a expus-o în Galeriile brâncovenesti.

Prima zi a manifestãrii

Invitatii si participantii la eveniment au sosit încã de vineri dupã masa. Din toate zonele tãrii au tinut sã ajungã la Mãnãstirea Brâncoveanu supravietuitori ai gulagului comunist, urmasi ai luptãtorilor anticomunisti, istorici, tineri, fosti detinuti politici sau persecutati ai securitãtii comuniste. Cu multã amabilitate stãretia Mãnãstirii Brâncoveanu a oferit organizatorilor spatii de cazare si masã pentru cei peste 100 de participanti sositi din toatã tara si din Basarabia. Sîmbãtã, începînd cu ora 11.00, programul manifestãrii s-a desfãsurat în Aula Academiei de la Sâmbãta. Programul a început cu proiectia filmului ,,Portretul lupttorului la tinerete”. Dupã care s-a desfãsurat simpozionul cu tema ,,Rezistenta nationalã anticomunistã”. În cadrul simpozionului au fost lansate si editiile noi, (a doua) a volumelor I si II din seria ,,Brazii se frîng, dar nu se îndoiesc” ale lui Ion Gavrilã Ogoranu. Dupã care a fost prezentatã Fundatia ,,Ion Gavrilã Ogoranu” care a fost înfiintatã recent. Au fost invitati reprezentantii tuturor partidelor politice din judetul Brasov, autoritãti locale si judetene. Au onorat cu prezenta si au sustinut alocutiuni reprezentantii PNT-CD, AFDPR, FFDPR, PP. Octav Bjoza, presedintele AFDPR, a vorbit despre gulagul comunist si de suferintele românilor în închisorile si lagãrele comuniste. Bjoza a criticat dur regimurile perindate la conducerea tãrii dupã 1990 si care au dus România la dezastru, afirmînd cã ,,în fotolii comode stau tot fostii comunisti, cei care i-au persecutat pe detinutii politici si care au acum cele mai nesimtite pensii”. Presedintele Federaiei Fostilor Detinuti Politic , Iulian Constantin, a vorbit despre necesitatea renasterii miscãrii de rezistentã nationalã, asa cum a fost Miscarea Legionarã, singura care ar putea salva tara bazîndu-se pe credintã, patriotism sisimtire nationalã. Virgil Totoescu, presedintele Partidului pentru Patrie, a vorbit despre cauzele care au dus la situatia actualã a românilor si a expus principalele modalitãti, în opinia sa, care pot redresa natia românã. Totoescu originar din Suceava a fost închis în închisorile comuniste timp de 17 ani. Pompiliu Manea, profesor universitar de la Universitatea din Cluj Napoca, a adus un elogiu luptãtorului anticomunist Ion Gavrilã Ogoranu. Din Basarabia a vorbit Ion Gârbu, doctor în fizicã atomicã, fost luptãtor anticomunist, despre suferintele fratilor de peste Prut. Dumitru Comsa, localnic din Cincu stabilit la Bucuresti, fost luptãtor anticomunist, supravietuitor al închisorilor comuniste, a vorbit despre suferintele fãgãrãsenilor în fata tãvãlugului bolsevic. Petre Petre de la Buzãu a relatat despre lupta localnicilor în Muntii Buzãului, despre rezistenta opusã de grupul din care a fãcut parte si el. Presedintele PNTCD Brasov, Remus Daniel Veres a vorbit celor prezenti. ,,Vã mãrturisesc cã îmi vine foarte greu sã mai pot spune ceva dupã vizionarea filmului. Am realizat cît de mic sînt în fata acestor oameni care s-au jertfit, multi dintre ei în floarea vîrstei, pentru ca noi astãzi,aici, sã le putem cinsti memoria fãrã a fi arestati, încarcerati sau ucisi. Aduc omagiul meu si al PNTCD acelor tãrãnisti din mîndra Tarã a Fãgãrasului care au ales suferinta sau moartea în locul umilintei sau trãdãrii crezului crestinesc…” A încheiat cu poezia sa ,, Tinerete de erou”.

Lansare de carte

Volumele I si II din seria ,,Brazii se frîng, dar nu se îndoiesc” au iesit recent de sub tipar. Coriolan Baciu, presedintele executiv al PP si unuldintre apropiatii autorului, a fost cel care s-a ocupat de reedtarea lor la editura Marisit din Baia Mare. ,,…Priveam la bãtrînul de 82 de ani, încã verde, cu privirea de un albastru pãtrunzãtor, …, si nu conteneam exercitiul de admiratie fatã de extraordinara potrivire a omului cu destinul în deja cunoscuta îmbinare de vitejie si întelepciune a eroului, dar si de miraculoasele întorsãturi ale sortii cãrora le-a fost supus. Ion Gavrilã, la fel ca în ultimii 16 ani, scria. Scria cu constiinta cã misiunea sa de luptãtor pentru credintã si pentru neam nu va fi completã pînã cînd nu va termina de mãrturisit înteaga epopee a luptei tragice a cîtorva generatii de tineri viteji împotriva terorii si represiunii exercitate de cãtre regimul comunist instaurat prin forta ocupatiei socvietice în România anilor ’40. …Îmi rãmîne cu mare emotie amintirea acestor oameni ale cãror destine au fost tragice si eroice în acelasi timp, dar care si-au asumat fãrã nicio rezervã aceste destine si s-au ridicat cu prisosintã la înãltimea lor. Sînt sigur cã peste ani scrierile lui Ion Gvrilã Ogoranu vor reprezenta surse de inspiratie pentru alti creatori, iar lupta lor va fi consemnatã în istoria neamului ca fiind ,,lupta cea dreaptã” a scris Coriolan Baciu în aceastã nouã editie a volumelor.
A fost prezentat si volumul ,,Personalitãti din Tara Fãgãrasului” editat de Editura Mesagerul de Fãgãras scris de Ioan Grecu, Ioan Funariu si Lucia Baki Nicoarã. Fundatia ,,Ion Gavrilã Ogoranu” a fost prezentatã de Coriolan Baciu, Florin Dobrescu si Lucia Baki, cei care fac parte din conducerea acesteia. Înfiintarea fundatiei a fost salutatã de toti participantii prezenti la simpozion. Cu aceastã ocazie s-a vorbit despre eroul Ion Gavrilã Ogoranu si despre personalitatea acestuia. De asemenea, au fost aduse propuneri pentru actiunile pe care fundatia le poate organiza în viitor. Începînd de anul viitor, manifestarea de la Cruce va fi organizatã de aceastã fundatie.

Parastasul de la Cruce

Duminicã dupã liturghia de la mãnãstire, preotii si cãlugãrii locasului de cult au oficiat slujba de pomenire în fata monumentului pe care sînt încrustate numele luptãtorilor anticomunisti din Tara Fãgãrasului. Sute de persoane au asistat la comemorare si au cîntat ,,Vesnica pomenire”. Familiile luptãtorilor din Muntii Fãgãrasului i-au pomenit pe cei dragi dupã obiceiul locului. Pãrintele Bogdan de la Sibiu, ca în fiecare an, a predicat celor przenti si a rostit numele celor care nu mai sînt printre noi si care se încearcã sã se uite: Zelea Codreanu, Nicolae Petrascu, Nistor Chioreanu, Ion Mota, Vasile Marin, Virgil Mateias, Ion Gavrilã Ogoranu, Ion Halmaghi, Olipiu Borzea, etc. A vorbit de dîrzenia cu care Tara Fãgãrasului s-a opus comunismului. Coriolan Baciu, un bun orator, a fãcut un remerber al obiceiului lãsat de Ion Gavrilã de a comemora eroii din Tara Fãgãrasului în prima duminicã dupã Sfîntul Ilie. Florin Dobrescu a pomenit numele luptãtorilor din Muntii Fãgãrasului, audienta acceptînu-le prezenta prin ecoul cuvîntului ,,Prezent”. Octav Bjoza a adus si el un omagiu camarazilor lui de suferintã din Tara Fãgãrasului în fata Crucii la fel ca si Virgil Totoescu de la Suceava. Comemorarea s-a încheiat cu ,,Imnul celor cãzuti” cîntat de toti cei prezenti si de o masã oferitã de organizatori si de Mãnãstirea Brâncoveanu în trapeza locasului de cult. La Cruce au fost depuse coroane de flori de cãtre Partidul pentru Patrie Bucuresti si Victoria, organizatii care au realizat si garda la Cruce.

Portretul luptãtorului la tinerete

Filmul de lungmetraj „Portretul luptãtorului la tinerete“ a fost prezentat la manifestarea anualã de la Crucea de la Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus dedicatã comeorãrii Rezistentei anticomuniste din Tara Fãgãrasului. Este singurul film românesc care se referã la activitatea grupului de partizani din Muntii Fãgãrasului condus de Ion Gavrilã Ogoranu. Regia si scenariul sînt semnate de Constantin Popescu jr. Fostii luptãtori anticomunisti sînt interpretati, într-o distributie exclusiv masculinã, de cãtre actori tineri precum Constantin Ditã, Alin Mihalache, Cãtãlin Babiuc, Vasile Calofir, Bogdan Dumitrache, Alexandru Potoceanu si Mihai Constantin. Filmul a fost prezentat la Festivaul Filmului de la Berlin, „Ursul de Aur“, la sectiunea „Forum“ si va avea premiera la Bucuresti în toamana acestui an.

Drama luptãtorului anticomunist

“Portretul luptãtorului la tinerete” este prima parte a trilogiei „Aproape liniste” al cãrui subiect îl constituie lupta anticomunistã din România. În aceastã primã parte, regizorul Popescu a ales sã prezinte activitatea Grupului Gavrilã din Muntii Fãgãrasului. Nu lipsesc din scenã cele mai dure momente ale luptei anticomuniste ale Grupului Gavrilã. Nefericitul eveniment petrecut în curtea lui Olimpiu Borzea din Vistea de Jos cînd Remus Sofonea, zis Brâncoveanu, din Drãgus s-a împuscat, iar Laurean Hasu, zis Leu, din Breaza, a fost rãnit grav de glonte. A fost încrustatã pe pelicula filmului si scena dramaticã petrecutã în sura din Ileni unde Toma Pirãu zis Porâmbu înconjurat fiind de securitate este împuscat. Filmul aratã moartea lui Gelu Novac si a lui Gheorghe ªovãialã cînd au fost împuscati de Securitate la Obreja într-un lan de grîu. Moartea lui Andrei Hasu si a lui Silviu Socol au fost surprinse de asemenea în film. Regizorul a reusit sã punã în evidentã si mentalitatea, politica si metodele Securitãtii comuniste. Pusi fatã în fatã luptãtorii anticomunisti si Securitatea comunistã reusesc sã tinã telespectatorul în suspans timp de aproape trei ore. Partea a doua a trilogiei care se va denumi „Elisabeta“ se va referi la activitatea revolutionarã a Elisabetei Rizea si a sotului ei Gheorghe Rizea. Ultima partea cea care a dat denumirea trilogiei „Aproape liniste“ se va referi la lupta dusã de fratii Arnãutoiu de pe versantul sudic al Muntilor Fãgãras, grupul denumit „Haiducii Muscelului“.

„O lume care m-a impresionat prin puterea tãcerii ei“

„Portretul luptãtorului la tinerete”este primul film din cele trei pe care intentionez sã le regizez despre rezistenta anticomunistã. Cred cã este important sã discutãm despre perioada anilor ’50 si despre grupurile de partizani români, chiar dacã unele dintre nume sînt, într-un fel sau altul, mai putin cunoscute ori într-o oarecare mãsurã controversate. Oamenii despre care am citit au rãmas vii în mintea mea mult dupã ce am închis cãrtile, chiar dacã stiam cã aproape niciunul nu mai era în viatã. Povestile lor au reusit sã mã facã sã-mi pun întrebãri legate de curaj, rezistentã, eroism si despre puterea de a îndura. Ce simteau, cum trãiau, ce tristeti ori frustrãri au adunat în toti anii aceia, cât de singuri s-au simtit, cât de greu le-a fost? Ce i-a determinat sã nu accepte, sã ia deciziile pe care le-au luat? As fi fost oare în stare sã mã comport asemeni lor, în conditii asemãnãtoare mãcar? Dar mãsura în care au acceptat sã lupte si sã dea piept cu necunoscutul m-a fãcut sã mã hotãrãsc sã spun aceste povesti, asa cum m-am priceput mai bine. Am descoperit o lume care îmi era strãinã, dar care m-a impresionat prin puterea tãcerii ei. Niste oameni care au suferit într-o tãcere adâncã, într-o liniste aproape desãvârsitã, fãrã sã se batã cu pumnul în piept si care au murit (multi dintre ei) nestiuti de nimeni, îngropati de securitate în locuri rãmase pânã astãzi necunoscute. Am hotãrât sã fac un film despre niste tineri, nu neapãrat despre o ideologie. Despre anii deciziilor ciudate, grãbite, dar poate fundamentale si drepte. Despre demnitate, despre puterea unui om de a face ceea ce crede de cuviintã, în viatã, asa cum îi dicteazã constiinta si buna mãsura a lucrurilor, valori pe care le întâlnesc astãzi atât de rar, cu adevãrat, în jurul meu. Filmul nu este realizat într-o manierã traditionalã. Este cinema-ul meu si nu stiu cum o sã fie acceptat de cãtre public. Este o privire personalã asupra acelei perioade, nu este o imagine hagiograficã si nici un bestiar. Întâmplãrile sunt în proportie de peste 90% autentice, am intervenit cât se poate de putin asupra lor, asupra locurilor unde s-au petrecut si pe cât posibil am pãstrat anotimpul si datele reale. A fost o productie dificilã, cu peste o sutã de actori si peste trei sute de figuranti. Costumele si toate armele sunt strict autentice, din perioada respectivã, ba chiar am avut parte de un ajutor nesperat din partea rudelor unora dintre luptãtori care ne-au ajutat cu haine autentice din vremurile acele si cu sprijinul lor moral, în unele locuri pe unde am filmat. Consider cã am fãcut un film onest, fãrã pãrtinire, neatins de patimã. Am prezentat o bucatã din istoria tãrii mele despre care eu unul nu stiam mai nimic cu sase ani în urmã. Am încercat, dupã puterile mele, sã arunc o privire obiectivã si linistitã asupra unor momente învãluite într-o aurã de necunoastere dintr-o perioadã nelinistitã a istoriei. Mãsura în care am reusit rãmâne sã fie luatã în seamã sau nu. Cred cã este, însã, un început. ªi asta este bine. ªi mai cred cã dincolo de orice discutii sau opinii, multora dintre cei care au rezistat cu arma în mânã în munti trebuie sã le fim cu totii recunoscãtori, fie si numai pentru demnitatea de care au dat dovadã în viatã““a declarat pentru Monitorulde Fãgãras, regizorul Constantin Popescu.

Lãudat de fostii detinuti politic

În Aula Academiei Sâmbãta unde a fost prezentat filmul au fostprezenti fosti luptãtori anticomunisti din toatã tara, supravietuitori, urmasi ai lor, tineri si nu numai. Cei care au trãit teroarea acelor ani, s-au declarat impresionati de realizarea acestui film. ,,Vãzînd acest film, m-am întors în timp si parcã am retrãit momentele de groazã de acum 60 de ani. Este un film bine realizat si cu mult curaj. Lãsãm la o parte unele inadvertente tinînd ont cã este un film artistic” a spus un fost detinut politic. Octav Bjoza, presedintele AFDPR, a urmãrit filmul în picioare pînã la sfîrsit, desi avea loc în aulã.

Grupul Gavrilã

Ion Gavrilã Ogiranu, zis Mosu
Remus Sofonea, zis Brâncoveanu
Laurean Hasu, zis Leu
Gheorghe Hasu, zis Ghitã
Andrei Hasu, zis Baciu
Ion Chiujdea, zis Profesorul
Toma Pirãu, zis Porâmbu
Victor Metea
Jean Pop, zis Fileru
Nelu Novac
Gelu Novac
Silviu Socol
Ion Ilioi
Nicolae Mazilu
Ion Mogos

Istoric

În Rezistenta anticomunistã au fost implicate 64 de localitãti din Tara Fãgãrasului. MIi de oameni au fost persecutati, arestati si aruncati în beciurile securitãtii, în închisori si în lagãre. Un grup de tineri studenti si elevi au evitat arestãrile si au urcat în Muntii Fãgãrasului luptînd cu arma în mînã împotriva celor care s-au supus orbeste bolsevismului. Actiunile lor de a se împotrivi instaurãrii comunismului au atras pe urnele lor detasamente si batalioane întregi de armatã, securitate si militie. Acesti tineri fideli principiilor crestine si ale idealurilor de dreptate si advãr au fost sustinuti si sprijiniti de oamenii locului, fie ei tãrani sau intelectuali. Lupta lor a durat începînd cu 1946 si pînã la eliberarea din închisori prin decretul din 1964. Dar comunistii nu s-au oprit atunci ci au continuat sã-i urmãreascã si sã-i persecute pînã în decembrie 1989. Supravietuitorii terorii comuniste sustin cã si în ziua de azi în fruntea tãrii îi gãsim tot pe comunisti. Luptãtorii din Rezistenta anticomunistã au adunat laolaltã mii de ani de temnitã, munti de durere si suferintã. Unii au fost exeutati prin împuscare si nici azi nu se cunoaste locul în care au fost înmormîntati. Pentru toti acestia a fost ridicatã Crucea de la Mãnãstire pentru ca generatiile viitoare lor sã-i poatã pomeni asa cum se cuvine. Rezistenta anticomunistã din Tara Fãgãrasului a fost cea mai durã si extinsã din România. Luptãtori anticomunisti s-au înregistrat însã pe tot întinsul tãrii, din Moldova pînã în Dobrogea, Banat, Arges sau Maramures.

Lucia Baki
Ziarul Monitorul de Fagaras, Nr. 596, 27 iulie – 2 august 2010