Garda de Fier

******

Aşa e soarta românului, răstignit pe toate crucile – am rămas doar cu 51 de şcoli româneşti. Dacă se continuă, în scurt timp,  vor dispărea românii din Cernăuţi, din Ucraina.

******

„Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii”. ”Limba este măsurariul civilizaţiunii unui popor”, scria Mihai Eminescu. Astăzi sărbătorim Ziua Internațională a Limbii Materne. Dar nu prea avem prilej de bucurie. Limba e sufletul şi inima noastră, a românilor înstrăinaţi de Patrie, dacă ne moare sufletul, murim ca popor…Conform Legii educaţiei, etnicii români din Ucraina sunt supuşi unei politici rapide de asimilare. Înţelegem că în Ucraina e război, însă trebuie să batem fierul cât e fierbinte, de altfel va fi târziu…

Diversitatea lingvistică mondială este din ce în ce mai ameninţată, pe măsură ce tot mai multe limbi dispar. Conform Naţiunilor Unite, cel puţin 43% din cele 6.000 de limbi vorbite pe glob sunt pe cale de dispariţie. La nivel global, 40% din populaţie nu are acces la o educaţie în limba pe care o vorbeşte, suferă de marginalizare, discriminare, numeroase comunităţi fiind victime ale încălcărilor drepturilor omului, printre care şi românii băştinaşi din Ucraina. Adoptarea de către Rada Supremă, în septembrie 1917, a Legii educaţiei, cu drasticul art. 7 ce  ne scoate limba română din şcoli, a fost un ultim signal de alarmă pentru noi, românii din Ucraina, cărora ne este, practic, oprimat dreptul  constituţional la învăţământ în limba maternă. Conform legii, limba de predare a disciplinelor în școlile medii de cultură generală este ucraineana. Paralel cu studierea aprofundată a limbii ucrainene, reprezentanții popoarelor băștinașe din Ucraina, care nu trăiesc în mediul lingvistic al limbii materne și nu au un stat care să le protejeze limba maternă (în special, tătarii din Crimeea), vor studia în limba poporului băștinaș toate materiile, clasele 1-11 (12).

Un alt model este prevăzut pentru școlile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, a căror limbă de instruire aparține limbilor de circulație în spațiul Uniunii Europene.

În funcție de grupul și mediul lingvistic, utilizarea acestui model poate fi diferită, dar elementele de bază sunt următoarele:

– în școala primară, paralel cu studierea limbii ucrainene, predarea obiectelor se va face în limba minorității naționale;

– în clasa 5-a, nu mai puțin de 20% din materii vor fi predate în limba de stat ucraineană, iar începând cu clasa a 9-a, nu mai puțin de 40% din discipline vor fi predate în limba de stat;

– în clasele a 10-a – 11-a, cel puțin 60% din volumul anual de studiu în aceste instituții (școli cu predare în limba minorităților naționale) se va face în limba ucraineană.

Aşa e soarta românului, răstignit pe toate crucile –  am ajuns minoritari la noi acasă. Deşi etnicii români iubesc cu adevărat Ucraina, luptă și mor pentru independența ei, chiar în pofida faptului că le sunt oprimate drepturile constituţionale, limba română este  treptat scoasă din şcoală, chiar din septembrie 2022 orele de română au fost reduse considerabil. Conform ordinului 235 al Ministerului Învăţământ şi Ştiinţă al Ucrainei din 21 februarie 2021, executarea căruia a început din septembrie 2022, pentru studierea limbii române Ministerul pune şcolilor la dispoziţie pe săptămână  4 ore – limba minorităţilor, adică româna  şi limba străină (înainte doar limbii române i se repartiza – clasa a 5-a -3 ore, cl. a 6-a – 3,5 ore, cl.7-a – 2,5 ore, cl 8-9-a – 2 ore), literatura română şi literatura universală (curs integrat) – 1,5 ore pe săptămână, pe când înainte  3,5 ore pe săptămână. Deci, aceste 4 ore pe săptămână sunt împărţite la alegere – limba română împreună cu limba străină, pe când pentru limba ucraineană se dă 4 ore pe săptămână, iar pentru literatura ucraineană – 2 ore pe săptămână, care sunt fixate (nu sunt la alegere, ci obligatoriu). Astfel,  Ministerul Educaţiei, în pofida adresării şi voinţei profesorilor de română, oferă  direcţiilor şcolilor dreptul la alegere, care limbă să fie studiată şi câte ore  să-i fie rezervate.  De acum totul va depinde de directori. Dacă li se va „recomanda” să i se distribuie limbii române 1 oră pe săptămână, iar celei străine – 3, căci astfel „doresc elevii”, vor repartiza, tot ce e posibil. Şi se prea poate ca, având în şcoli rude, cumetri, care predau o limbă străină, să le repartizeze ore de engleză, franceză, în detrimentul limbii române.

După cum se observă cu ochiul liber, legea învăţământului ucrainean umblă cu mâţa în sac, e nedreaptă şi discriminatorie faţă de minorităţi. Nu ține cont de celelalte legi aplicabile domeniului și modifică, inclusiv, Constituția prin privarea dreptului la învățământul general în limba maternă, garantat de Constituție, limitându-l doar la studiul limbii materne la etapele preșcolară, primară și secundară prin crearea de clase speciale, unde se va studia limba maternă. Astfel, cetățenii ucraineni ce aparțin unei minorități naționale sunt discriminați printr-o lege care încalcă prevederile constituționale din domeniul educației, fiindu-le interzisă instruirea în  limba maternă, alături de cea ucraineană, parlamentarii încălcând flagrant și articolul 24 al Constituției Ucrainei ce  prevede  egalitatea cetățenilor în fața legii.

Deci, conform ordinului nr. 235 din 19 februarie 2021 „Cu privire la aprobarea  programului educațional tip pentru clasele 5-9 ale instituțiilor de învățământ secundar general”, al Ministerului Învăţământ şi Ştiinţă al Ucrainei, executarea căruia a început din septembrie 2022, etnicii români sunt supuşi unei politici rapide de asimilare. Înţelegem că în Ucraina e război, însă trebuie să batem fierul cât e fierbinte, de altfel va fi târziu. În vederea soluţionării acestei situaţii neclare ce urmăreşte excluderea limbii române din şcoală  ar trebui să se implice mai activ şi Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, prin încălcarea  propriilor legi și principiilor de drept internațional, nerespectate fiind Convenția-cadru privind minoritățile naționale, dar și a Tratatului cu România.

De mai bine de peste treizeci de ani tot „luptăm” pentru limba română, însă  pierderile sunt tot mai evidente şi mai dureroase pentru noi, românii din teritoriul istoric al României. Din 66 de şcoli cu limba română de predare, care activau în regiunea Cernăuţi în anul de învăţământ 2014-2015 , şi 17 şcoli mixte, timp de doar 6 ani am rămas cu 51 de şcoli cu limba română de predare şi 18 mixte ce în scurt timp,  conform politicii Ucrainei, care nu ţine cont de nimic, nici de susţinerea României, ţară vecină-prietenă, se vor reduce considerabil odată cu orele de română. Vă mai amintim că, în 2004, în nordul Bucovinei erau 87 de şcoli cu limba română de predare  şi 18 şcoli mixte (ucraineano-române). Dacă se continuă în asemenea mod accelerat, în scurt timp, vor dispărea românii din Cernăuţi, din nordul istoric al Bucovinei.

La 13 decembrie 2022, Rada Supremă a Ucrainei a votat Legea nr. 8224 privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, trimisă apoi spre promulgare preşedintelui Volodymyr Zelenschi, care urmează să fie analizată timp de şase luni.

Noua Lege a  învăţământului din Ucraina, care se bazează pe Legea educației din septembrie 2017 ce exclude limba română din școli, ”umblă” cu mâţa în sac Faptul că Parlamentul de la Kiev a votat o lege care nu oferă dreptul la educație, cultură și religie în limba maternă a provocat indignare în rândul românilor din Ucraina și opiniei publice din România, fiind aspru criticată de MAE al României. Într-un comunicat de presă, emis de Ministerul Român al Afacerilor Externe se  specifică regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene, dar şi în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română.

Parlamentarul român Eugen Tomac afirmă că ”Atâta timp cât statul ucrainean nu creează instrumente prin care o minoritate să-și poată proteja și păstra identitatea lingvistică, evident, acea comunitate va fi asimilată și desființată”.

Pe 4 aprilie 2022, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a promis, în discursul din Parlamentul de la București, deschiderea unui dialog cu România în privința protecției minorității românești din Ucraina. El le-a mulțumit românilor pentru ajutorul pe care l-au dat ucrainienilor. Să sperăm că, după încheierea războiului, lucrurile se vor schimba spre bine, căci nu poate un popor care își apără libertatea și independența cu prețul vieții să suprime existența altui popor băștinaș.

Situația critică în care se află mica noastră Patrie – Limba Română, e o durere de care nu doar legile Ucrainei, ci și noi, românii, suntem prea mult vinovați. Mai mult, ce să mai zicem, cum  ”luptă” și  ”apără” limba română, dacă unii lideri de societăți din ținut nu știu nici măcar câte școli cu limba română de predare mai există în Ucraina, dar ghicesc, afirmând că 58, 56… Cert este un singur lucru: Graiul nostru strămoşesc  nu va muri, dacă nu îl vom trăda, dacă îi vom învăţa pe copii şi nepoţi limba lui Eminescu.

Felicia Nichita-Toma – Zorile Bucovinei