Mihai Tîrnoveanu: Mergem cu Dumnezeu înainte!
După patru ani de la începerea urmăririi penale, procuratura clasează dosarul penal nr. 6883/P/2019 deschis împotriva mea. Au fost vizate 14 texte scrise pe Fb. precum și întreaga mea activitate de până atunci, acuzația fiind de incitare la ură și discriminare împotriva comunității maghiare.
Audierea la Poliția Brașov a avut loc în toamna anului 2019, investigarea faptelor fiind făcută de Compartimentul de Investigații Criminale, organ de cercetare penală al poliției judiciare.
Nu a fost ultima investigație de acest tip și sunt convins că vor mai urma. Cu toate acestea nu am dat niciun pas înapoi, ba dimpotrivă acțiunile pe Calea Neamului s-au intensificat având acum și o expresie politică în Mișcarea Națională, așadar gradul de expunere în fața inamicului a crescut. Spun asta nu spre “laudă”, ci pentru a vă îndemna să învingem împreună teama.
Frica noastră si deznădejdea sunt cei mai puternici aliați ai taberei antiromânești. Frica și deznădejdea paralizează reacțiile de apărare identitară, paralizează lupta pentru Libertate.
Ei asta vor. Am certitudinea că dacă îl avem în sufletele noastre pe Iisus Hristos Mântuitorul, nimeni nu ne va putea birui inima. Atât timp cât ținem drumul drept și mărturisim adevărul luptând cu fapta și cuvântul pentru acest neam, vom fi mai aproape de mântuire.
Calea Neamului și Mișcarea Națională nu sunt scopuri în sine, ci doar forme organizatorice necesare pentru a urma adevăratul scop, adevăratul obiectiv în aceste vremuri grele: impunerea libertății de a fi român în fața agresiunii anti-identitare ce vine din afară prin trădătorii din interior care au pus la pământ o întreagă țară.
Nu mă interesează să am un alt discurs “politic” mai “diplomatic” ori mai “agresiv” decât cel civic în funcție de conjunctură. Mă interesează în primul rând să rămân același om care am fost și până acum, să nu-mi uit sufletul, să nu uit Linia, să nu-mi dezamăgesc camarazii, să nu-mi iau ochii de la un ideal.
Aceste lucruri sunt cu adevărat importante, restul va veni de la sine dacă va fi să fie, dacă va rândui Dumnezeu. Conștiința împăcată în fața oglinzii, în fața icoanei este cea mai adevărată mulțumire sufletească.
Această conștiință presupune implicit învingerea fricii și a deznădejdii. Acestă Conștiința presupune Credința în minunile pe care Dumnezeu le poate face în pofida tuturor forțelor răului, în pofida logicii omenești, căci logica divină nimeni nu o poate cuprinde cu mintea. În fața acesteia avem datoria de a răspunde Prezent pentru toți acei care s-au jertfit, pentru toate mamele și nevestele care au lăcrimat cu gândul la cei duși pe front, pentru fiecare os frânt de român și pentru fiecare picătură de sânge ce a mărit râurile si a umplut ogoarele de unde a tot răsărit de mii de ani pâinea noastră cea de toate zilele. Prezent pentru copiii noștri, dar și pentru noi înșine, pentru a nu muri de vii renunțând la idealuri și speranță.
Prezent pentru tinerii vremurilor noastre, pentru toți tinerii, și pentru cei ce “rătăcesc” pe ideologii globaliste, pentru a-i întoarce spre noi și pentru acei care recita din Eminescu “îndoctrinați” de un irezistibil instinct național. Nu mă interesează cât de puțin blugii lor rupți, frezele fistichii sau telefoanele lor de ultimă generație pe care se uită la tot felul de trăznăi. Nu mă interesează să-i îmbrăcăm pe toți în cămeși populare, deși ar fi frumos, mă interesează în primul rând să găsim formule, punți între noi și ei, să găsim acea cale de comunicare între ei și noi, cei mai ” în vârstă” în naționalism, pentru ca ei să dobândească încredere în România, pentru ca ei să aibă marea revelație că superlativul modernității este Tradiția.
Dau mâna oricând cu un tânăr rebel cu blugii rupți care tine în mână un steag tricolor și merge la biserică. Dau mâna oricând cu tanar ce are îndoieli dar are în suflet o fărâmă cât de mică ce vrea să frângă îndoiala. Este mai importantă lumina scânteiii din inima lui decat “o sută de cercei” din urechile lui. Trebuie sa-i scoatem cumva din toată zona “USR”, să găsim o cale în acest sens. Nu prin conferințe plicticoase, nu prin “lecții de viață”, nu prin mijloacele pe care le-am folosit până acum… s-au dovedit a fi în mare parte în ansamblu nu tocmai eficiente.
Trebuie “altceva”. Aparent am deviat de la ideea din începutul scrierii, dar pentru marea majoritate a celor foarte tineri, începutul postării pare ceva din altă lume. Marea majoritate a acestora nici măcar nu au auzit de astfel de cazuri, nici măcar nu au auzit de noi. Cum facem sa ajungem la ei, cum facem ca ei să răspundă Prezent în fața Libertății de a fi român?
O țară în care tinerii vor avea dosare de “incitare la libertate” va deveni fără îndoială o țară liberă.
Mihai TÎRNOVEANU
Via ActiveNews
