Garda de Fier

Născut la 6 Octombrie 1902 în satul Boteni, Muscel, dintr’o familie de preot. Studii la liceul “Neagoe Basarab” din Câmpulung, “Gh. Barițiu” din Cluj; Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, Universitatea “Humbold”din Berlin unde studiază formele de guvernământ. Discipol al lui Nae Ionescu. Colaborează la diverse publicații naționaliste, în special la ziarul “Cuvântul” condus de Nae Ionescu, ziar de mare factură intelectuală, alături de Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcănescu și mulți, mulți alți intelectuali făcând parte din generația legionară, unde scrie numeroase articole de substanță, studii de economie și politică. Românismul desemnant al generației legionare, marele intelectual l-a definit simplu: “- A însemnat să fim noi înșine…” (vezi lucrarea “Petre Țuțea – Între Dumnezeu și Neamul meu”, Fundația Anastasia, București, 1992).


În cadrul Guvernului Național-Legionar instaurat după 6 Septembrie 1940, Petre Țuțea a îndeplinit funcția de Șef de Serviciu și apoi Director în Ministerul Economiei Naționale.


După invazia comunistă în România, Petre Țuțea este arestat și condamnat de noul regim mai întâi la 5 ani închisoare (1948-1953), apoi la 18 ani de muncă silnică din care a executat 8 ani în această fază (1956-1964) în diverse penitenciare (București, Jilava, Ocnele Mari), dar mai ales la Aiud unde era concentrat grosul vârfurilor legionare, fiind eliberat în anul 1964 cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor repetate la care a fost supus de torționarii comuniști: “- Tot ce-am suferit – declara Petre Țuțea -, aș fi neconsolat și aș fi fost în tot timpul claustrării mele, în timpul prizonieratului meu în temniță… dacă n’aș fi trăit convingerea fermă că îmi face cinstea suferinței unui mare popor… greu de istorie și de viitorul lui strălucit”. (ibidem)

Marea lui dragoste consolatoare, Neamul obidit alături de care suferă și căruia se sacrifică și îi închină întreg martirajul de care a avut parte, cât de simplu și frumos o definește marele intelectual!

Hărțuit în permanență de regimul comunist prin autoritățile sale represive, Petre Țuțea a avut curajul să-și exprime convingerile sale legionare până în ultimele clipe ale vieții lui mărețe: “- Un Român absolut trebuie să fie legionar”, spunea el. “Corneliu Codreanu a fost o PERSONALITATE. Personalitatea e un ins care influențează ambianța prin simpla lui forță ‘harismatică’; un om cu har. Și Codreanu a avut acest har, a făcut o Mișcare puternică”. (ibidem) La atacurile și asemuirile greșite și gratuite aduse Mișcării Legionare ca fiind “fascistă” ori “nazista”, P. Țuțea s’a ridicat în apărarea ei, restabilind adevărul ori de câte ori a fost nevoie. “- Deosebirea dintre fascism și național-socialism și Mișcarea Legionară – explica Petre Țuțea -, este în aspectul fundamental religios al Mișcării Legionare, religios creștin, ceea ce nu era cazul nici la fasciști și nici la național-socialiști… Mișcarea Legionară le este superioară căci s’a situat istoric înăuntrul evoluției firești a societății moderne”. (ibidem) Întrebat cândva dacă el consideră “antisemitismul” Mișcării Legionare ca fiind fundamental, Petre Țuțea a răspuns: “- Nu. Cuzismul e fundamental antisemit, legionarismul nu”, (ibidem) pentru ca tot el să revină și să adaoge: “- Legionarismul a fost o revoluție pentru că a însuflețit o generație, construind ordinea de stat pe substanța istorică a poporului român”. (ibidem) Explicându-și apartenența sa la Mișcarea Legionară și cauzele care l-au atras de această Mișcare, P. Țuțea spunea: “-…Mi-am dat seama că democrația nu garantează nici suveranitatea, nici existența sigură a poporului român” (în raport cu Mișcarea Legionară, garantă a acestor principii – Nota autorului; ibidem) Întrebat despre așa zisul colaboraționism de care Mișcarea Legionară a fost acuzată pe nedrept la procesul dela Nurnberg din 1946, P. Țuțea a răspuns: “- Nu merge termenul la extrema dreaptă, de colaboraționiști ci de egalitate atitudinală. În urma procesului legionarii nu au fost considerați criminali de război. La Nurnberg s’a violat un principiu care funcționa la data aceea. A fost un abuz al învingătorilor lipsiți de simț moral…” (ibidem)

  

Continuu sub observația agenților securității comuniste după eliberarea sa din închisoare, Petre Țuțea a suferit enorm, dar cu stoicism, șicanele repetate ale acestora. Numeroasele descinderi la locuința sa modestă, au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii și materiale la care acesta lucra. O “Antropologie Creștină” – studiu de căpătâi la care înțeleptul începuse să lucreze în ultimii ani ai săi – concepută schematic în 6 capitole: 1 – Cartea întrebărilor. 2 – Sistemul. 3 – Stilurile. 4 – Matematica. 5 – Fizica – știința științelor naturii și 6 – Dogmele, circa 1.000 de pagini, îi este în parte confiscată. Finalitățile de guvernare a țării în viitor după momentul “Dec.-1989”, marele gânditor le-a clasat astfel în cadrul unui interviu: “- Cred că ar fi optimă o conducere conservatoare realizată, însă, într’un climat democratic. Adică un partid conservator, tradiționalist, naționalist…” (ibidem), atenționând (Dec.-1990): “- N’am ieșit încă din comunism. N’am ieșit încă din această invenție năucă”. (ibidem)

Marele Român, Petre Țuțea, s’a stins din viață lucid, în ziua de 3 Decembrie 1991, într’o rezervă a spitalului “Cristiana” din București pe când era interviewat de un grup de reporteri în frunte cu Lucia Hossu Longin. Întrebat: “Ce înseamnă un om dreapta?”, câteva clipe înainte de trecerea sa dincolo spre viața etern prezentă alături de ceilalți arhangheli legionari, Petre Țuțea a răspuns simplu: “- Român absolut, asta înseamnă!” (ibidem)

Nicolae Niță – “Bibliografia operelor autorilor legionari”, Ed. Libertatea, Jax. 1993.