Garda de Fier

Cadavrul unei victime deshumate de autorităţile române în vara lui 1942 din ograda fostului sediu al NKVD/ Cartea "Basarabia dezrobită", 1942

La Chişinău, Tiraspol, Soroca sau Cahul, „eliberatorii” roşii au executat mii de moldoveni, pe care i-au aruncat în gropi comune, turnând var peste cadavre.

Pentru a se menţine la putere, regimul comunist din URSS a folosit toată „experienţa” acumulată de omenire de manipulare, falsificare, intimidare etc. Când măsurile „paşnice” nu aveau efect, sovieticii rezolvau simplu problema: oamenii incomozi regimului erau lichidaţi, cu un glonte în cap.

Din 25 octombrie 1917 (puciul militar bolşevic) organele de represiune ale regimului comunist sovietic au acumulat „experienţă”, aşa încât, către apogeul Marii Terori din 1937-1938, NKVD-ul avea un bogat arsenal de metode de execuţii. Pedeapsa capitală era dictată nu de instanţe, ci de OGPU (Direcţia Politică Unificată de Stat), NKVD, Troika specială, Consfătuirea specială, Tribunalele militare, alte organe de represiune sovietice. Odată cu „eliberarea” din 28 iunie 1940, practica asasinatelor în masă a revenit în Basarabia, fiind aplicată şi după 23 august 1944.

CÂŢI AU FOST ASASINAŢI

Cu referire la teritoriul actualei Republici Moldova, până acum au fost identificare 100 din cele 113 procese-verbale ale Troikăi speciale a NKVD din RASS Moldovenească, „instanţă” care, în anii 1937-1938, a „judecat” ca pe „duşmani ai poporului” 4.762 de persoane din stânga Nistrului, dintre care 3.497 au fost condamnate la împuşcare (74% din totalul celor judecaţi – cea mai mare cotă din URSS).

Compusă din trei persoane (de unde şi denumirea – „troika”): comisarul poporului pentru afacerile interne, secretarul comitetului regional de partid (bolşevic) din RASSM şi procurorul general al RASSM, Troika specială a făcut exces de zel la mai multe şedinţe. Astfel, la întrunirea din 15 septembrie 1937, toate cele 59 de persoane judecate au fost condamnate la împuşcare, la şedinţa din 25 octombrie acelaşi an s-a decis executarea a 63 de inculpaţi din totalul de 63. Au fost condamnaţi la moarte toţi cei judecaţi şi la alte şedinţe: la 14 noiembrie – 65, la 20 noiembrie – 85, la 23 noiembrie – 51, la 25 noiembrie 1937 – 66 de oameni. Troika „a bătut recordul” la şedinţele din 11 martie şi 22 aprilie 1938, când toate cele 147 şi, respectiv, 230 de persoane judecate au fost condamnate la împuşcare.

Nu rămânea în urmă nici Consfătuirea specială, unde totul decideau comisarul poporului pentru afaceri interne, Nicolai Ejov, şi procurorul URSS, Andrei Vîşinski. Prin cele 51 de procese-verbale descoperite în arhiva Securităţii (33 din 1937 şi 18 din 1938) pronunţate în dosare referitoare la RASSM, Consfătuirea specială a condamnat la moarte prin împuşcare 1.389 de oameni din totalul celor 2.185 judecaţi. Cei mai mulţi oameni odată au fost trimişi în faţa plutonului de execuţie la 8 octombrie 1937 – 125 din cei 139 judecaţi. Anume Consfătuirea specială i-a condamnat la moarte pe liderii de partid şi de stat ai RASSM: Badeev, Krivorukov, Starâi-Borisov, Antoseac.

EXECUTAŢI NOAPTEA

Sentinţele de împuşcare erau executate, de obicei, la locul pronunţării. În cazul RASSM au fost excepţii. Astfel, până în 1940, sentinţele date de Troika specială a NKVD şi Consfătuirea specială a URSS au fost executate în două locuri: la Tiraspol şi Balta. De exemplu, în urma primei sentinţe pronunţate de Troika, din 10 august, (prin care 26 din cei 39 de oameni judecaţi au fost condamnaţi la împuşcare), 12 persoane au fost executate la Tiraspol, trei zile mai târziu, la 13 septembrie, la ora două noaptea. Ceilalţi 14 condamnaţi au fost ucişi la 25 septembrie, tot la Tiraspol, la ora unu noaptea.

Din motive necunoscute sentinţă în privinţa a cinci persoane condamnate de Troika la împuşcare la şedinţa din 11 august 1937 a fost executată la Balta, la 19 august. De data aceasta în Actul de execuţie s-a specificat cu exactitate ora: primul condamnat a fost împuşcat la ora 00.45, al doilea – la ora 01.05, al treilea – la 01.40, al patrulea – la 01.55 şi ultimul – la 02.10.

Pentru executarea sentinţei nu se stabilea niciun termen. Uneori era destul o prescripţie şi sentinţa se executa rapid. Astfel, prescripţia preşedintelui Troikăi, Prihodiko, din 23 septembrie 1937, obliga organele NKVD să execute 72 de persoane, condamnate la 10 septembrie. La doar o zi, pe 24 septembrie, au fost împuşcaţi 71 de oameni. După 28 iunie 1940, odată cu strămutarea NKVD de la Tiraspol la Chişinău, s-a căutat un nou loc al execuţiilor.

Executaţi în sediul NKVD din Chişinău

La Chişinău au fost descoperite două locuri unde erau împuşcaţi moldovenii: cel „de bază” este pe actuala stradă Grenoble, iar altul – clădirea NKVD, fostul sediu al Consulatului Italian (actualmente strada A. Mateevici, în apropierea Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

Primele execuţii la Chişinău vizau „restanţierii” – persoane condamnate de către Tribunalul militar Odesa înainte de 28 iunie 1940, fie oameni născuţi în Basarabia, fie locuitori din stânga Nistrului care au fugit în România în anii 1918-1940, trimişi la moarte pentru „trădare de patrie”. Printre primii la Chişinău au fost împuşcaţi foştii militari ai Armatei Albe, nobili ruşi, simpli cetăţeni emigranţi din Rusia sovietică după 25 octombrie 1917.

Referitor la cel de-al doilea loc de asasinări în masă din Chişinău – sediul NKVD, Chestura poliţiei municipiului Chişinău, Biroul Siguranţei, informa Guvernatorul Basarabiei la 31 august 1941: „Făcând informaţii şi cercetări pentru a se stabili locul de înhumare a victimelor politice ale terorii roşii, am putut stabili în ziua de 30 august 1941 următoarele: în localul fostului Consulat Italian de pe strada Viilor, în prezent ars complet, în partea din fund a curţii, în apropierea unui beci, într-un loc viran camuflat cu scânduri înalte în parte arse, se găsesc două gropi mari, proaspete, în care se află îngropaţi mai mulţi oameni împuşcaţi în timpul retragerii din Chişinău a trupelor roşii”. La sediul NKVD au fost deshumate, până în seara zilei de 6 septembrie 1941, 85 de cadavre, în total fiind dezgropaţi peste 100.

Ultimele acte documentate de execuţie în Chişinău din perioada 1940-1941 datează din 27 iunie 1941. Deşi luptele la Prut durau de o săptămână, retrăgându-se, în acea zi, nkvd-iştii au împuşcat peste 50 de persoane, având timp şi pentru redactarea actelor de execuţie. În perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941 execuţii au fost efectuate şi la Tiraspol.

Asasinaţi în masă la Bălţi, Soroca, Orhei şi Cahul

Locul execuţiilor s-a schimbat odată cu ajungerea frontului sovietic la Nistru, în primăvara anului 1944. Capitala temporară a RSSM, Soroca, devine centrul execuţiilor, prima persoană împuşcată, la 5 iulie, fiind un ostaş sovietic, după care au urmat alte execuţii, la 12 şi 27 iunie.

Şi la Bălţi au fost asasinate în masă. Sunt atestate documentar execuţii efectuate de NKVD la 18 iulie 1944 (o persoană), 14 şi 29 septembrie (patru şi, respectiv, cinci oameni împuşcaţi). La Bălţi au fost executate pedepse capitale până în aprilie 1945, iar Soroca până în iulie 1945. Execuţii prin împuşcare au avut loc şi la Orhei. Astfel, Tribunalul militar al NKVD din RSSM, în şedinţele din 11 şi 14 ianuarie 1945, condamnă la pedeapsa cu moartea patru locuitori ai judeţului. Fiind deţinuţi la puşcăria din Orhei, toţi sunt împuşcaţi la 14 aprilie acelaşi an. Nici orăşul Cahul nu a fost ocolit de masacre. Aici, la 18 iunie 1945, NKVD împuşcă un cetăţean pentru infracţiunea de „trădare de patrie”. Constatăm aşadar, că execuţii au avut loc în oraşele în care NKVD avea puşcării zonale. Nu se cunoaşte locul nemijlocit al executărilor în niciunul din oraşele menţionate.

Locul din strada Grenoble din Chişinău a redevenit de „bază” după 23 august 1944, aici fiind executaţi nu doar basarabenii sau ostaşii sovietici, ci şi alte persoane căzute în mâinile NKVD-ului sau SMERŞ-ului (Direcţia Generală de Contrainformaţii militare din cadrul Comisariatului Poporului pentru Apărare din URSS). De exemplu, aici au fost executaţi peste 100 de maghiari capturaţi de sovietici. Poligonul din strada Grenoble a fost folosit încă mult timp după moartea lui Stalin, în 1953, drept loc de execuţii.

Ochiţi în cap şi aruncaţi în gropi comune

În raportul Siguranţei române, din 31 august 1941, privitor la cadavrele descoperite la sediul NKVD, se arată: „Victimele, în majoritate, au fost executate prin împuşcare în cap, din spate. S-a constatat, de asemenea, că împuşcarea s-a făcut în serie, iar cadavrele au fost aruncate în stare muribundă în gropi, în dezordine”.

Un alt raport al Siguranţei constată: „Din informaţiile culese şi din cercetările făcute, rezultă că execuţia se făcea după sistemul Ceka, prin împuşcare pe la spate, în cap, de către doi călăi, care executau atribuţiunile în mod consecutiv. S-au mai găsit şi o căldare şi un panou de carton, cu numeroase perforări, care, din cercetări, era folosit pentru exerciţii de tragere în vederea execuţiei. Lovituri de gloanţe şi câteva proiectile se mai află şi azi în peretele subteranei, unde se făceau împuşcările”.

Cu regret, datele de arhivă privind executările sunt incomplete, având în vedere că încă n-au fost descoperite toate cazurile de condamnare la împuşcare de către alte organe extrajudiciare ale regimului comunist. Totodată, mii de basarabeni au fost executaţi de tribunalele militare de la Odesa şi Kiev.

Act de execuţie

1937, 13 august, or. Tiraspol.
Subsemnaţii, secretarul operativ al NKVD al RASS Moldoveneşti, Pervuhin; lucrătorul operativ al secţiei a III-a a Direcţiei Afacerilor Interne a NKVD a RASSM, locotenent inferior de securitate Docuţki şi comandantul de gardă al NKVD al RASSM Ospişev am redactat prezentul act că, astăzi, potrivit prescripţiei Preşedintelui Troikăi NKVD a RASSM, locotenent de securitate t. Rogol, din 12 august a.c., de către noi a fost executată sentinţa Troikăi NKVD a RASSM din 10 august 1937 privind condamnaţii la pedeapsa capitală – împuşcare. Au fost executate următoarele persoane (urmează lista a 12 persoane).
Persoanele enumerate mai sus – 12 – au fost împuşcate la ora 02.00, la 13 august.
Drept care am redactat prezentul act.
Semnează: Pervuhin, /ss/. Docuţki /ss/. Ospişev /ss/.
[În unele acte de execuţie se preciza: corpurile au fost îngropate.]

Ziarul Adevarul, Moldova