Garda de Fier

Grafica: Demian

Revista “Insemnări Sociologice“, Anul IV, Nr. 10, 15 Ianuarie 1941
Ziua de 6 Septembrie 1940 a adus suflu nou şi în scrisul romînesc. Cărtile, revistele şi ziarele legionare camunică slovă de foc, regeneratoare. Cartea Căpitanului, evanghelia neamului nostru, răsare ca un Rarău din negurile risipite de batalioanele verzi, Literatura legionară numără lucrări cari, prin spiritul lor de netemătoare afirmatie natională şi prin moartea de martiri a autorilor, capătă un sens dogmatic. Ele sunt îndreptarul Legiunii si-al Neamului. “Pentru Legionari”‘, „Cărticica şefului de cuib”, “Cranii de lemn”, “Crez de generatie”, cărtile martirilor legionari Alexandru Cantacuzino, Ion Banea, Neculai Totu, Bănică Dobre, Mihail Polihroniade şi Alexandru Christian-Tell, Vasile Christescu, Dorul Belimace, Victor Gîrcineanu, Sima Simulescu, Valeriu Cîrdu, Constantin I. Goga – au, prin jertfa adusă pe altarul Patriei, o semnificatie care depăşeşte sensul literar. O valoare dogmatică au şi scrierile oamenilor de ştiintă sau ale literatilor cari si-au închinat întru totul Legiunii viata, luptînd şi suferind pentru ea. Atît pînă în anul 1938, cît şi după 6 Septembrie 1940, au apărut numeroase cărti de acest fel, formînd un adevărat tezaur spiritual pentru Romînia.
Demne de admiratie sunt şi periodicele legionare, cari freamătă de întelepciune şi duh viu. Cotidianele “Cuvîntul”, “Buna-Vestire” şi “Axa” aduc, pe lîngă o mare contributie ideologică, şi o bogată contributie literară. Spre deosebire de presa veche, scrisă în mare parte de jidani inculti sau de jidoviti deasemenea inculti, presa nouă e scrisă în întregime de condee alese. Pagina a doua a menţionatelor ziare e un model de prezentare culturală.
Intrarea lui Ion Barbu în rîndurile poetilor legionari se cuvine şi ea remarcată.
Literatura filosofică a înregistrat în 1940 aparitia mult aşteptată a cărtilor d-lui prof. Traian Brăileanu, asupra cărora specialistii si-au şi spus cuvîntul.
Deşi nu teologică în sensul strict lal cuvîntului, cartea părintelui Ilie Imbrescu pune în discutie multe probleme bisericeşti.
Literatura beletristică s’a adăpostit îndeosebi în tiparnitele editurilar „Fundatiile Regale”, “Cartea Romînească”, “Universul” şi “Cugetarea”. Prima ne-a dat, între altele, volumul ,.Statui” al lui Mihail Codreanu. La „Universul” au apărut „Corabia cu tufănici” al lui Radu Gyr, un poem dramatic între ale cărui rînduri puteam citi si lucruri legionare; “In tara cerului”, nuvele de Ladmiss-Andreescu; “Scară la cer”, de Virgil Carianopol; “Realitate şi eroare”, de Mircea Mateescu, etc.
La “Fundatiile Regale”, V. Voiculescu si-a tipărit volumul de poezii “Intrezăriri”.
„Cartea Romînească” a editat două cărţi noui de Ionel Teodoreanu si una de Stefan Velisar pe lîngă numeroase alte lucrări.
Hotărîrea “Cugetării” de-a reedita clasici e lăudabilă, mai ales că această reeditare se face cu multă pricepere. Tot la ,,Cugetarea” a reapărut “Crăisorul” lui Liviu Rebreanu; între cărtile noui, notăm “Avram Iancu”, de Gabriel Bălănescu. Initiativa d-lui P. C. Georgescu-Delafras de-a tipări traduceri din limba germană e merituoasă. Să vedem, însă, în ce fel se va realiza această intentie.
In colectia “Convorbirilor literare” a apărut un voluminos studiu asupra lui Lucian Blaga.
O surpriză a anului literar 1940 a fost desigur debutul doamnei Vera N. Totu în paginile revistei “Vremea”. Matur, pitoresc, înduioşător şi înăltător, scrisul doamnei Vera N. Totu e o revelatie.
Pentrucă „Insemnări sociologice” e şi o revistă bucovineană, ne vom opri şi asupra scriitorilor din Arboroasa, cari au fost primiti cu dragoste de scriitorii din Capitală.
Luptătorii Ionel Turcan, George Macrin şi Vasile I. Posteucă sunt şi aprigi ziarişti în coloanele “Cuvântului”. La “Buna Vestire” scrie Em. Voinescu. Barbu Sluşanschi semnează foiletoane documentate şi gîndite esteticeşte, Victor Ion Pavelescu scrie deasemenea la “Cuvîntul”. Liviu Rusu redactează “Radio Romînia”. Sub conducerea lui va apare în curînd revista „Insemnări muzicale”. La revista “Convorbiri literare” a bucovineanului I. E. Toroutiu colaborează Teofil Lianu.
La Cîmpulung, poetul legionar Neculai Roşca a terminat traducerea integrală a lui Baudelaire, George Drumur pregăteşte în Germania un memorial de călătorie. La Suceava, Şt. Pavelescu va edita revista „Ţara Fagilar”. Ceilalti scriitori bucovineni: Ghedeon Coca, Ionel Negură, George Z. Antonescu, Aurel Fediuc, Neculai Tăutu etc., pregătesc şi ei lucruri noui.
La revista de elită care e “Muncitorul legionar”, condusă de George Macrin, colaborează Dragoş Vitencu şi Teodor Iliut. Se ridică şi o generatie nouă, crescută in spirit legionar: Mircea Ropceanu, George Pivin, Dragoş Vicol, Popescu-Padea etc. In ceeace priveşte literatura dramatică, trebuie mentionate în primul rînd lucrările părintelui Ion Luca şi G. Ciprian, precum şi adaptarea lui Ion Cantacuzino după Aristofan. Despre piesele actuale ale lui T. Muşetescu nu se poate scrie întrucît n’avem posibilitatea să controlăm care e partea d-sale de colaborare la comediile lui S. Cribe.
Sub conducerea lui Haig Acterian, „Teatrul National” legionarizat pregătşte terenul pentru o nouă artă dramatică. Aici dorim să spunem şi cîteva cuvinte despre artele plastice. In recenta expozitie din sălile Dalles, pictorii şi sculptorii legionari Bassarab, Geo Zlotescu, Vînătoru, Andronic Cantacuzino, Dumitru Anastase şi Cristea Grosu şi Stoica au realizat lucrări asupra cărora nici o laudă nu trebuie precupeţită. Legionarismul a dat roade bogate în artele plastice. Teoreticianul grupării de pictori şi scluptori legionari, camaradul Bassarab, a fixat în linii largi şi înalte telurile artelor plastice romîneşti de azi.
Mircea STREINUL
Revista “Insemnări Sociologice“, Anul IV, Nr. 10, 15 Ianuarie 1941