ORGANIZAREA Partidului „Totul pentru Ţară”
PARTIDUL „TOTUL PENTRU ŢARĂ”
Sediul Central Bucureşti, Iunie 1935
Bucureşti, str. Imprimeriei nr.3
Telefon 30354
ORGANIZAREA Partidului „Totul pentru Ţară”
Generalităţi
Situaţia falsă de azi, adică niciuna constituţională, adică partide politice compuse din oameni jidoviţi ce îşi fabrică majorităţi docile şi plătite, care ne împing la faliment.
Vrem deci să reîntronăm adevărul bazat pe Cruce, Naţie, Rege, aşa cum arată chemarea ce o vom lansa la vremea ei şi pe care una alătur în copie, chemarea care este şi va fi programul nostru.
Partidul se împarte în:
- În 71 de judeţe
- În 4 culori în Bucureşti, socotită fiecare ca un judeţ
- Într’un Centru al partidului, unde se strâng toţi răsleţii, acest centru asemenea socotit ca un judeţ.
Totalul judeţelor va fi deci de 76 judeţe, administrate fiecare de un şef judeţean.
La nevoie şi în centrele populate ca Bucureşti, se vor mai putea înfiinţa culori, cu caracter de judeţ şi cu un şef judeţean.
Partidul „Totul pentru Ţară” este legalizat prin certificatul Legiunei Centrale electorale din Ministerul Justiţiei cu Nr. 9 din 20 Martie 1933.
DESPRE GRADE ŞI PROTOCOL
În Partidul „Totul pentru Ţară” sunt grade şi funcţiuni
Gradele Funcţiile
Membru Şef de cuib
Legionar Şef de mai multe cuiburi (garnizoană)
Instructor legionar Şef de echipă (electorală, de local, de vot, de
Comandant ajutor şantier, de misiune specială etc. etc.)
Comandant legionar Şef de plasă
Membru în Senatul Legiunei Şef judeţean
Comandantul Legiunei Şef de partid politic şi diferite funcţiuni ca: secretar general, secretar, judecător-legionar, curier, arhivar, dactilograf, stenograf, curier etc. etc.
GRADELE
Membru este ori ce român sau română, care doreşte, dar şi merită să intre în partidul „Totul pentru Ţară”.
Este recomandat de doi membri vechi de preferinţă, membri legionari şi primit de şeful judeţului cu mare băgare de seamă în condiţiunile arătate mai jos.
Acestui nou-venit nu i se va elibera carte de membru, decât după un timp determinat de şeful judeţean, care timp variază între 2 şi 4 luni.
Excepţional, Comandantul Legiunei va putea scurta stadiul de aşteptare.
Legionar, poate fi acela care a fost membru trei ani, care face parte dintr’un cuib şi care în acest interval a făcut cel puţin două tabere şi a făcut şcoala legionarului. Legionarul este numit numai de Comandantul Legiunii din propria sa iniţiativă şi după recomandările ce le primeşte de la membrii Senatului Legiunei, Comandanţi de legionari, şeful partidului politic şi şeful judeţean.
Numai Comandantul Legiunii poate scuti sau scurta termenul de stagiu, şi efectuarea de tabere şi şcoli.
Instructor legionar, comandant ajutor şi comandant legionar, nu sunt înaintaţi în grad decât de Comandantul Legiunei.
Membri în Senatul Legiunei, sunt numiţi din MEMBRI cu sau fără tabere şi şcoli, cu sau fără vechime, făcând sau nefăcând parte dintr’un cuib, membri de orice categorie socială, fie intelectuali, fie muncitori, fie orăşeni, fie ţărani, fie boieri, fie răzeşi, fie bogaţi, fie săraci, cu virtuţi însă deosebite, cu purtări frumoase, cu autoritate morală necontestată, naţionalist înfocat şi trăit în frica lui Dumnezeu.
Aceşti membri vor fi numiţi numai de Comandantul Legiunei.
Acest areopag este cea mai înaltă expresie legionară şi este prezidat numai de Comandantul Legiunei, în afară de cazul când Comandantul Legiunei înscriu de această însărcinare, vremelnic, pentru una sau mai multe şedinţe, unui membru din Senatul Legiunei. – Sunt de ajuns cinci membri ai Senatului Legiunei. Socotindu-se şi preşedintele pentru ca Senatul să funcţioneze.
Comandantul Legiunei, afară de atribuţiunile ce s’au arătat până aci comandă toţi legionarii şi formează din membri legionari nouă, el are în păstrare întreţinerea focului sacru al spiritului şi doctrinei legionare pe care o propagă. El este cu educaţia, instrucţia şi întreţinerea disciplinei legionare. El, în fine, formează toate elementele trebuincioase partidului şi cu el în jurul lui se află pepinierea de unde se vor recruta elementele active pentru salvarea neamului. El numeşte toate funcţiunile sau le revocă.
FUNCŢIUNILE
Funcţiunile se vor da, pe cât se poate, celor ce au grad legionar.
Gradul cel mai mare poate avea funcţia cea mai mică şi vice-versa. Poţi să fii azi şef de partid şi mâine şef de cuib, după cum poţi să fii azi Prim Ministru şi mâine Prefect de judeţ, pentruca după un timp oarecare să fii iar Prim Ministru.
Şefii de cuiburi vor fi întăriţi, recunoscuţi şi la Centru, de către şeful judeţean. Şeful de cuib îşi propune întâi, sigur să-şi formeze cuib din maximum 12 membri pe care îi prezintă şefului judeţean, pentru a fi întăriţi dacă merită, şi pentru a li se da cărţi de membru.
Dacă într’o localitate sunt mai multe cuiburi, şeful de plasă va propune şefului judeţean pe cel mai vrednic, care va fi şeful tuturor cuiburilor cu denumire de şeful garnizoanei. Această denumire se va face pe cât cu putinţă în persoana celui mai vechi ca vechime şi celui mai mare grad.
ERARHIE, ONORURI ŞI PROTOCOL
Între grade, erarhia este ca cea militară, cel mai mic salută pe cel mai mare, care este dator să răspundă, cel mai mic dă şi cel mai mare primeşte raportul şi onorurile.
Salutul în acest partid este numai acel legionar. Raportul are următoarea formulă: Te opreşti la trei paşi de superior, saluţi legionăreşte (detalii se vor vedea în regulamentul militar) şi rosteşte cu voce tare şi desluşit: „Domnule ….. (gradul), legionarii ….. cu un efectiv de ….. legionari, aşteaptă ordinele Domniei Voastre.”
Acei ce nu au grad dar ocupă o funcţiune sau sunt persoane marcante, simpatizante sau sunt în Senatul Legiunei Judeţene, sau eventual, persoane poftite, nu intră în front, stau la o parte sau cum se spune „a la suite”, adică în jurul celui ce prezidează solemnitatea.
Şefii de judeţ, în judeţul lor, dacă n’au grad primesc numai raporturi administrative dela acei care au grad în erarhia legionară.
Acest raport administrativ se face fără caracterul milităresc: legionar, dar cu salutul legionar, pentrucă cu toţii ne salutăm legionăreşte, acest raport se face în fine în mod civil, cum fac ori ce funcţionari civili mai mici la un funcţionar mai mare, pentrucă în administraţia judeţului se poate întâmpla ca un Comandant Legionar să fie numai şef de cuib şi un şef judeţean să fie numai membru.
Formula raportului administrativ este „Domnule… (cutare şi calitatea) sunt gata de inspecţia Dvs., şi vă dau desluşiri în cutare sau cutare chestiune.
Şeful judeţean, când nu are un grad sau când nu are gradul cel mai mare din judeţ, nu raportează legionăreşte unuia mai mare, care eventual ar veni în judeţul lui la o solemnitate, şi stă la o parte şi „a la suite” deoarece, raportează în faţa frontului un legionar cu gradul cel mai înalt luat în scara erarhiei.
DESPRE CARTEA DE MEMBRU
Ori ce membru care îndeplineşte condiţiunile din această expunere de organizaţie, trebue să aibă o „Carte de membru”.
Cărţile de membru se fac şi se dau de Centru şi costă 5 lei (cinci) din care trei pentru centru şi doi pentru organizaţiunea judeţeană.
Cartea de membru va fi iscălită de şeful partidului şi contra semnată de şeful judeţean.
Pe lângă GRADUL DE MEMBRU se va (…) cu mâna celelalte grade dacă le are proprietarul cărţii de membru.
Toţi acei la Centrul partidului, care nu fac parte dintr’un cuib, plasă, judeţ sau culoare, intră în formaţia centrală din Bucureşti, centru ce este egal cu unul judeţean, toţi aceştia intră în această organizaţie, administrativă, ca un judeţ şi comandat de un şef judeţean, de la care primesc carte de membru, ordine, circulări, informaţiuni, convocări etc. etc.
DESPRE STATUL MAJOR AL CENTRULUI
Statul Major al Centrului este alcătuit tot aşa ca şi Statul Major judeţean arătat mai jos la organizarea judeţeană. Este însă mai mare, cu un personal mai numeros, dat fiind că conduce totul.
Tot la Centru se află şi sediul Senatului Legiunei.
Despre partea fizică şi cea mobilă a conducerii
Întreagă această alcătuire de conducere formează partea fixă. Oriunde se află, însă, şeful partidului sau Comandantul Legiunei, acolo se află vremelnic centrul, constituind partea mobilă, care poate ţine şedinţe şi face convocări în acel loc, aşa că, în total sau în parte şi în acel loc, se poate afla Centrul sau Senatul Legionar.
Această normă cu partea fixă şi mobilă va fi aplicată şi la subîmpărţiri oricât de mici.
Despre corespondenţă
Este poştală, telegrafică sau telefonică.
Acea poştală este problematică, prin faptul că ea este oprită.
Corespondenţa trebue să fie desluşită, scurtă şi bine scrisă, mai cu seamă iscălitura şi adresa.
O schiţă, un plan pe verso sau alăturat, face mai mult ca 10 coli.
Formula va fi:
„Domnule General” sau „Domnule Comandant” după cum se va scrie şefului partidului sau Comandantului Legiunei, iar la sfârşit se va isprăvi cu „Trăiască Legiunea”. Iscălitura va fi citeaţă sau repetată caligraficeşte. Iar dedesubt va fi scris gradul, funcţiunea şi adresa desluşită a trimiţătorului. Rog cu insistenţă să se dateze întotdeauna corespondenţa.
Afară de cazuri speciale, trimiţătorul va plăti taxa telefonică iar pentru interese personale răspunsul plătit la telegrame.
ORGANIZAREA JUDEŢEANĂ
Un şef judeţean de dorit Comandant Legionar.
Sediul Central Judeţean va fi stabilit de şeful judeţean, de preferinţă în Capitala judeţului sau vre-un punct geografic central sau unde va fi mai nimerit să se afle centrul.