TOATĂ CEATA CREŞTINEASCĂ…
“C’o stea mare s’a ivit
Sus, la mândrul răsărit…”
Toată ceata creştinească
Astăzi să se veselească
C’o stea mare s’a ivit
Sus, la mândrul răsărit.
Şi strălucea cu tărie
Vestind marea bucurie.
Că veşnicul Dumnezeu
A trimis pe fiul său
Să se nască’n Viflaem
Precum prorocit avem
Şi să-i facă mântuire
De la veşnica pieire.
Lui Adam celui căzut
Cu tot neamul de demult
Şi cu-a Lui celui cel sfânt
Următori a lui nepoţi.
Mântuirea se vesteşte
Precum steaua străluceşte,
Sus la sfântul răsărit
Sfânta lege s’a ivit.
Legea sfântă-a Domnului,
Mântuirea omului.
La apus şi miazănoapte
Era întunerec foarte
Iar la răsărit lumina
Sfânta lege, rădăcina,
Sădită de Dumnezeu
Prin cel iubit fiul său.
Astăzi Mesia cel sfânt
S’a născut jos, pe pământ
Şi asta ne-a dovedit
Trei crai de la răsărit.
Aur, smirnă şi tămâie
S’au adus cu bucurie
Şi cu smirnă s’a’nchinat
Cerescului împărat.
Păstorii ţin mărturie
C’au văzut ce va să fie
Şi-aleargă ca să vază
Ce s’arată atâta rază.
Şi-l aflară înfăşat,
Pruncu’n iesle îi culcat,
Iar Maica sa preacurată
Lângă El stă supărată
Căci în Viflaem oraş
Nu şi-a căpătat sălaş
Şi-a născut pe fiul sfânt
În iesle, jos, pe pământ
Irod marele’mpărat
Foarte rău s’a supărat
De vorba celor trei crai,
S’a făcut un mare vai.
Dar şi Iuda cel viclean
S’a făcut mare duşman
Vrând pe Hristos, fiul sfânt
Să-l piardă de pe pământ.
Pe toţi pruncii i-a tăiat
Ce împrejur a aflat,
Dar Tatăl sfânt minunat
Pe Hristos l-a apărat
Căci un înger a trimis
De-a spus lui Iosif în vis
De-a lui Irod cuget rău
Spre Fiul lui Dumnezeu.
Şi de-acum prin vecie
Mila Domnului să fie
Tuturor de-o bucurie
Şi de-o mare veselie.
