SORCOVA de Vasile Militaru
Sorcova vesela, măi frate Române,
Ce sameni de veacuri ogorul cu grâne,
Pe unde tot ară cu plugul voinicii,
Să aibă de toate, la târg, veneticii!
Ca piatra de tare, Române, să-ţi fie
Călcâiul, pe toată omida din glie,
Când ea, pâinea albă, ţi-o fură din spice
Şi Neamul ţi-l bate cu-a foametei bice!…
Ca stânca, Române, să-ţi fie şi pieptul,
In luptă cu-aceia ce vor să-ţi ia dreptul,
Sau brazda străbună cu Vornici în ea,
Când toţi veneticii ar vrea să ţi-o ia!…
Atunci, către tine – cel ieri al durerii, –
Voi zice: “Fii vesel ca merii, ca perii
Cu crăngi înflorite în prour d’Aprile,
Române-ieri robul amarelor zile!
Ca viţa de vie
Nevasta să-ţi fie,
Ca strugurii pruncii,
Ca pepenii juncii!…
Să cânţi fără grijă de-alungului gliii,
Că n’au să-ţi mai rabde de foame copiii;
Că aur acasă vei duce cu carul
Şi n’au să-ţi mai prade tâlharii grânarul!
Vasile MILITARU