NOAPTEA SFÂNTĂ de Vasile Militaru
Trâmbă albă de lumină, din adâncuri s’a răsfrânt,
Ca să lege’n noaptea sfântă, tainic, Cerul de pământ.
Şi prin trâmba luminoasă, mii de îngeri albi de sus,
Roi, cântau deasupra ieslii unde s’a născut Iisus!…
Prunc în scutece sărace, cu săracii prunci la fel,
L-au găsit pe El păstorii, – cei dintâi crezând în El,
Iar când se ‘nchinau ciobanii Celui ce venea ‘ntre plângeri,
Auzeau cum cântă’n slavă glasul miilor de îngeri…
Păcătoasei lumi El vine, – Impărat fără Palate,
Să domnească prin iubire, isbăvind-o de păcate, –
Impărat născut pe fânul aşternut deasupra humii,
Pentru ca’n genunchi să-I cadă Impăraţii toţi ai lumii!…
Şi, deasupra ieslei sfinte, când a vrut în zări să stea,
Luminoasă călăuză Magilor, o mare stea,
Au pătruns în micul staul, cu smeritul lor alai,
Şi-au îngenunchiat la Domnul, dela răsărit, trei Crai…
Inchinatu-s’au cu daruri: aur, smirnă şi tămâie,
Celui ce din Cer venise, omenirea să mângâie,
Şi-au purces a da de veste lumii, cei trei Magi, pe urmă, –
Că născutu-s’a Păstorul cărui lumea va fi turmă!…
Dar ei n’au ştiut să spună că Iisus va şti ce-i plânsul,
Că va suferi cum nimeni n’a mai suferit ca Dânsul,
Că, pentru iubirea-I sfântă ce din ceruri o aduce,
El va fi vândut de Iuda şi-apoi răstignit pe cruce!…
Vasile MILITARU
Tablou de Iuliana Sava
