Garda de Fier

Hristos a Înviat!

După ce a fost Domnul nostru Isus Cristos înmormântat, învățații şi mai marii Jidovilor, de bucurie că s’au mântuit de dânsul, se adunară cu toții la un loc, se aşezară la o masă, pe care se afla un blid cu zeamă şi carne de cocoş, precum şi mai multe ouă fierte, şi prinseră a mânca, a bea şi a se veseli. Iată însă că pe când stau ei la masă şi se aflau în culmea veseliei, îşi aduce unul dintre dânşii aminte de cuvintele lui Isus, pe care le rostise el înainte de a fi prins şi răstignit, că adecă a treia zi, după ce va fi înmormântat, are să învie, şi le-o spuse aceasta şi celorlalți. Atunci cel ce se afla în capul mesei începu a râde şi a zice: Când va învia cocoşul ce-l mâncăm noi acuma, şi când se vor preface aceste ouă fierte şi curățite, din albe, cum sunt, în roşii, atunci va învia şi Cristos!
N’a apucat însă bine a rosti cuvintele acestea, şi iată că, prin puterea lui Dumnezeu, toate ouălele se făcură îndată roşii, iar cocoşul din blidul cu zeamă învie şi bătând din aripi, începu a cânta. Jidovii, văzând aceasta, se băgară în toate răcorile şi, de spaimă, săriră ca fripți dela masă şi voiră s’o tae la fugă. Cocoşul însă, înainte de ce apucară a spăla ei putina, îi împroşcă pe toți cu zeamă, şi pre care i-a ajuns zeama, i-a împestrițat şi le-a umplut tot capul de râie. Si de atunci Jidovii îşi tund şi rad capul, pe unde i-a ajuns stropeala, şi numai pe de’nainte, pe unde nu i-a ajuns zeama din pricina urechilor, lasă părul să crească şi poartă aşa numiții perciuni. Si tot de atunci îndătinează şi oamenii noştri a face ouă roşii de Paşti.
Simion Florea Marian (comunicată de pr. Vasile Turtureanu din Boian, Bucovina)

Gravura (alb-negru) – Nicolae Brana